Sunt foarte multe luni de cand nu am mai scris. Ma uit in urma peste toate aceste postari si vad numai deserturi. Zambesc, stiind ca la inceput ma feream teribil de aceasta aventura frumoasa de a indulci papilele gustative ale apropiatilor mei si nu numai. Nu eram foarte sigura ca voi fi atrasa si de acest domeniu, al tartelor si al prajiturilor. Nici ceea ce fac in prezent nu ma duce la un nivel foarte inalt, insa faptul ca am putut evolua pana la un blat de tarta ori o choco lava, pentru mine este mai mult decat imi puteam imagina.
Sa fim ferm convinsi ca totul este posibil pe aceasta lume, indiferent de ceea ce ne dorim, putem avea si putem obtine la un moment dat, la timpul potrivit. Trebuie doar sa ne imaginam acolo, acesta fiind un START in obtinerea acelui lucru.
Ma feream in a achizitiona mici forme de prajituri, cantar pentru produse, masuri si nu numai, insa toate acestea le-am primit din partea prietenilor mei, care vedeau in mine un potential in prepararea deserturilor. M-au incurajat sa fac si acest pas si da, datorita lor am experimentat.
Reteta de astazi nu este un desert de fructe, ori un desert de ciocolata, ci este un "desert" al pastelor, cum vreau eu sa-l numesc; un " desert " ce-mi va aduce aminte de Roma si de experienta mea unica, intr-un oras plin de istorie la orice pas. Un oras in care doresti sa te pierzi, pentru simplul fapt ca oriunde vei ajunge, orice colt de strada, ori alee, va fi atat de special si magic.
Am redescoperit pe blog, o postare de acum 5 ani daca nu ma insel, o reteta pe care am realizat-o pentru un concurs ce avea ca premiu, un curs de gatit in cadrul Academiei Barilla din Parma si un alt curs de gatit undeva prin Roma. Nu ma aflam nici atunci la un nivel foarte ridicat, insa stiu ca totul s-a derulat cu ajutorul unor voturi pe site-ul respectiv. Nu m-am aflat nici printre primii 10 cei mai votati, insa tot mi-am imaginat ca intr-o buna zi voi ajunge in Roma si voi servi cele mai bune paste cu speranta ca voi descoperi secretul acestora.
Si chiar asa a fost, tin minte ca in acele doua zile cat am petrecut pe acolo, orice loc in care intram, ma uitam peste al lor meniu, in cautarea ingredientului secret.
Eram ferm convinsa ca nu exista nici un alt ingredient supriza, fata de ceea ce stiam eu pana atunci in ceea ce priveste anumite retete de paste pe care eu le abordasem pana in acel moment.
Sunt o multime de tehnici in prepararea sosurilor pentru paste.
Acum 8 ani, mama mi-a trimis din Italia, doua " masini " de facut paste de casa, si spre rusinea mea, nici pana in momentul de fata nu le-am incercat. Inca am o reticienta in a framanta aluaturi, nu mi se pare un lucru foarte usor, si da, tot noi il putem face sa para usor. Si pentru ca azi voiam sa pregatesc o reteta de paste, dorul de Italia m-a facut sa ma gandesc la acele paste pe care le-am servit in Roma, paste facute de casa, ocazie cu care am rugat-o pe mama, sa le realizeze cu ajutorul acestei masini de facut paste, ca mai apoi eu sa ma ocup de sos.
Pentru aceasta reteta, puteti folosi orice fel de tagliatelle, deci nu va faceti griji. Daca totusi aveti asa ceva acasa, timp si rabdare, recomand totusi tagliatelle facute in casa.
Pentru aceasta reteta, aveti nevoie de urmatoarele ingrediente:
Paste - Tagliatelle, ( le gasiti atat la cutii,( 9-10 minute timp de fierbere ) cat si in varianta fresh de la frigider, ( 5-6 minute timp de fierbere ) si le recomand mult mai mult pe acestea. ).
Rosii in bulion, 1 conserva
Busuioc proaspat
Sare
Piper
Ulei de masline
O ceapa
3 catei de usturoi
Mozarella
Incepem prin a pune apa la fiert plus un strop de sare.
Cat fierb pastele, vom pregati sosul de rosii.
Calim ceapa, dupa care intr-un bol, vom adauga rosiile in bulion, usturoiul, ceapa calita, sarea si piperul. Le vom mixa cu ajutorul mixerului vertical, pentru obtinerea texturii fin cremoasa a sosului.
Adaugam din nou in tigaie pentru fierberea lui, iar cu doua minute inainte de stingerea focului, adaugam patru linguri din apa in care pastele au fiert, frunze de busuioc proaspat, si lasam sa fiarba.
Scurgem pastele bine de tot, turnam cativa stropi de ulei de masline, parmezan ras, adaugam peste acestea sosul de rosii, punem bucati de mozarella, et voila..
Tagliatelle de casa cu sos rosu si mozzarela
Bon appetito!
Gatiti cu bucurie in bucatarie!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu